Liana Șerbescu, née le à Bucarest, est une pianiste roumaine, pédagogue du piano et musicologue, pionnière dans le domaine de la musique féminine.

Liana Șerbescu
Liana Șerbescu en 1968
Biographie
Naissance
(92 ans)
BucarestVoir et modifier les données sur Wikidata
Nationalité
Formation
Activités
Autres informations
A travaillé pour
Instrument
Maîtres

Par son activité multiforme de pianiste, chercheuse et écrivaine, elle a contribué à enrichir le répertoire de la musique classique pour piano[1],[2],[3].

Biographie

modifier

Jeunesse et formation

modifier

Liana Șerbescu est née de l'ingénieur Florian Șerbescu et de la pianiste Silvia Chelaru-Șerbescu ; la famille de sa mère compte plusieurs générations de musiciens et compositeurs[4],[5],[6].

Elle étudie avec plusieurs professeurs roumains bien connus : Constanța Erbiceanu (ro), Cella Delavrancea, Dagobert Buchholz et Silvia Șerbescu, au Conservatoire de Musique de Bucarest, et plus tard avec Guido Agosti à l'Accademia Musicale Chigiana à Sienne.

Carrière

modifier

Lauréate de trois concours nationaux de jeunes pianistes (1953, 1955 et 1957), elle se produit avec tous les orchestres roumains. Elle fait des tournées en France, en Allemagne, en Union soviétique, en Chine, en Tchécoslovaquie, en Hongrie, en Pologne, en Yougoslavie, en Bulgarie, en Norvège, en Suède, en Italie[7] Angleterre, en Espagne, aux Pays-Bas et aux États-Unis et collabore entre autres avec l'Orchestre des Concerts Lamoureux[8],[9], l'Orchestre philharmonique royal de Stockholm[10], l'Orchestra sinfonica della radiotelevisione croata (it)[11], l'Orchestre symphonique de Prague, l'Orchestre Münchener Kammeroper[12] et l'Orchestre Symphonique de Syracuse (États-Unis)[13]. Liana Șerbescu joue sous la direction de Charles Dutoit[14], Vaclav Smetacek, Sergiu Comissiona Erich Bergel, Lawrence Foster[15], Emil Simon, Renard Czajkowski, Daniel Chabrun, Eugène Bozza[16], Itay Talgam[17], Claire Gibault[18], Mihai Brediceanu[19] et Mircea Cristescu[20].

Exil puis retour en Roumanie

modifier
Liana Șerbescu avec Sergiu Celibidache à l'Université de Mayence pour sa classe de maître sur la phénoménologie, avril 1991[21].

En , Șerbescu quitte la Roumanie communiste et, après de brefs séjours en Norvège et en Suède, s'installe aux Pays-Bas[22]. À la suite de son émigration illégale, tous ses enregistrements ont été supprimés de la phonothèque de la radio et de la télévision roumaines et son nom n'apparaît plus dans aucune publication — pas même dans la monographie sur Silvia Șerbescu d'Iosif Sava et Florian Șerbescu.

Elle travaille pendant vingt-deux ans comme professeur de piano au Brabants Conservatorium de l'Université de Tilbourg[23]. Cependant, son activité principale est la promotion du travail des femmes compositrices[24],[25]. Sa réalisation la plus notable dans ce domaine est le premier enregistrement, sur deux CD, des Sonates pour piano jusqu'ici inconnues de Fanny Mendelssohn Hensel et du cycle pour piano Das Jahr (1986-1987). De plus, elle édite en collaboration avec Barbara Heller (en) la première publication de ces ouvrages (Furore Verlag, 1989). Une autre contribution significative au répertoire pour piano est la découverte par Liana Șerbescu de la musique pour piano d'Ethel Smyth au British Library Manuscripts Department, qu'elle a ensuite éditée chez Breitkopf & Härtel (2001-2002)[26] et enregistrée sur un double disque chez CPO (1995)[27].

En 1980, elle se produit au premier Festival international des femmes compositrices de Bonn Concerto pour piano et orchestre de Clara Schumann sous la direction de Claire Gibault[18]. Par la suite, elle se produit souvent en Allemagne et aux Pays-Bas avec l'orchestre féminin de Cologne Clara Schumann dirigé par Elke Mascha Blankenburg (de). Après la Révolution roumaine de 1989, elle recommence à jouer en Roumanie. La compositrice Boldizsár Csiky salue son retour avec ces mots : « Après 18 ans d'absence, ensemble nous applaudissons : Bienvenue à la maison[28] ! »

Vie privée

modifier

Liana Șerbescu est mariée de 1965 à 1998 au physicien théoricien Mihai Gavrilă, avec qui elle a deux enfants: Ioa-Silva Gavrilă et Dariu Mihai Gavrilă[22],[29].

Répertoire

modifier
Clara Schumann (Pastel 1878) par Franz von Lenbach.

En plus du répertoire classique et romantique standard, ses programmes comprennent souvent des récitals de piano consacrés à Bach[30] et à la musique du XXe siècle, pour lesquels elle a une affinité particulière. Le Concerto pour piano no 1 de Bartók[31] le Concerto pour piano et instruments à vent de Stravinsky[32] et Les quatre tempéraments pour piano et orchestre de Paul Hindemith[33] ont été créés en Roumanie par Liana Șerbescu. Elle a également créé des œuvres pour piano de compositeurs roumains dans plusieurs pays et les a enregistrées pour des émissions de radio. En 1976, elle a créé à Osnabruck, le Concerto pour piano et orchestre d'Alfred Böckmann (de)[34].

La musique de compositrices, couvrant quatre siècles, occupe une place particulière et constante dans son répertoire. Elle joue le Concerto pour piano de Clara Schumann avec plusieurs orchestres, ainsi que des pièces pour piano de diverses compositrices, dont certaines lui sont dédiées[35].

Enregistrements

modifier
  • Fanny Mendelssohn, Hensel, Klavierwerke, vol. I : Das Jahr, première mondiale d'enregistrement en CD, CPO Recordings (CPO 999 013-2), Osnabrück, 1986[36],[37]
  • Fanny Mendelssohn, Hensel, Klavierwerke, vol. II : Sonaten, enregistrement en CD en première mondiale, Lieder, CPO Recordings (CPO 999 015-2), Osnabrück, 1987[38].
  • Clara Wieck-Schumann, 7 Variationen über ein Thema von Robert Schumann, op. 20 ; Romanze h-moll, Konzert für Klavier und Orchester in a moll, op. 7, Orchestre Clara Schumann : Elke Mascha Blankenburg, chef d'orchestre, Deutsche Bundesbank, Francfort - Deutschlandfunk, Cologne, 1990 (MMS 9005).
  • Ethel Smyth, Œuvres complètes pour piano, CD I et II, enregistrements CPO 999 327-2, Osnabrück, 1995[39],[40].
  • Liana Serbescu, Pagini musicale din cariera pianistei [= Pages musicales de la carrière du pianiste], CD 1 : Pièces pour piano solo ; CD 2 : Concertos pour piano et orchestre, Electrecord (EDC 1089-1090), Roumanie, 2013.
  • George Enescu, Muzică de camera de George Enescu în Olanda [= Musique de chambre en Hollande], avec Michel François, violon et György Schiffer, violoncelle, Electrecord (EDC 1091), Roumanie, 2013[41].
  • Liana Serbescu, Compozitoare de-a lungul secolelor prezentate de [= Presents Women Compositers through the Century], 2 CD, Electrecord (EDC 1106/1107), 2014[42].
  • Silvia și Liana Șerbescu en concert, 2 CD, Electrecord (EDC 1108/1109), 2014[43].
  • Beethoven, Vieru, Zoltán, Jeux, Electrecord (EDC 1158), 2019.

Publications

modifier

Éditions critiques de musique pour piano éditées par Liana Serbescu (premières publications)

modifier
  • Fanny Hensel (née Mendelssohn), Das Jahr, vol I et II, Furore Verlag, 1989[44].
  • Fanny Hensel (née Mendelssohn), Das Jahr, vol I et II, (édition révisée), Furore Verlag, 1998.
  • Fanny Hensel, Sonate en ut mineur, Sonatensatz en mi majeur, Furore Verlag, 1991.
  • Fanny Hensel, Sonate en sol mineur, Furore Verlag, 1991.
  • Ethel Smyth, Œuvres complètes pour piano, vol. I, Breitkopf & Härtel, 2002[45].
  • Ethel Smyth, Œuvres complètes pour piano, vol. II, Breitkopf & Härtel, 2001[46].
  • Barbara Heller, Sonatine pour piano, avec une préface de Liana Serbescu, Ed. Schott, Mayence, 2005.

Articles

modifier
  • L'année dans la vie de Fanny Mendelssohn (Das Jahr in het leven van Fanny Mendelssohn), Piano Bulletin, 1988, p. 21-32.
  • « Clara Haskil » (1895–1995), Roemenië Bulletin, , Pays-Bas, p. 25-27.
  • Ethel Smyth's Piano Music, Piano Journal, , Londres, p. 11.
  • « L'Odyssée d'une publication - La première édition de la musique pour piano complète d'Ethel Smyth » (« De Odyssee van een Publicatie »), Piano Bulletin, 2001, p. 40-49.
  • Chansons sans paroles: le bicentenaire de Fanny Mendelssohn, Piano Journal, été 2005, Londres.
  • Fanny Hensel, a Bicentennial Celebration, EPTA International Conference Manchester, 2005.
  • Ulla Levens, Begegnungen mit Barbara Heller, 107-109 (« Geschichte einer Freundschaft »), Wolke Verlag, Hofheim, 2006.
  • Robert et Clara Schumann et leur pays de rêve Atlantis, in Piano Bulletin, 2006, p. 29-41.
  • Spiritual Relations between Robert and Clara Schumann, International EPTA Conference, 2006.
  • Adieu à Robert: Variations sur un thème de lui, par Clara Schumann et Johannes Brahms, in Piano Journal, été 2006, p. 11-16.
  • About Love and Death in Ethel Smyth's Early Piano Creation, Symposium international Ethel Smyth, Detmold, 2008.
  • Les Innocentes d'Anna de Noailles, ou Comment j'ai commencé à aimer la musique pour piano d'Ethel Smyth, Symposium international Ethel Smyth, Oxford, 2008.
  • « Codes, chiffrements et indices cachés dans la musique de piano de Schumann », Piano Journal, Londres, 2010, p. 14-20.
  • Une histoire secrète - les compositions des femmes compositrices à travers les siècles, Studii de Muzicologie, vol. XII, éd. Artes, Iasi, 2017, p. 215-225.
  • Enigma Alexandru Hrisanide, Studii de Muzicologie vol. XIV, 196–207, éd. Artes, Iasi, 2019.
  • « Tinerețe fără bătrânețe : Compozitorul Alexandru Hrisanide ( - ), Gânduri la intrarea lui în Viata Fǎrǎ de Moarte », dans : Muzica, nouvelle série, XXX, 5, 2019, p. 39-56.

Livrets accompagnant les CD

modifier
  • Fanny Hensel, Piano Works, vol I (voir enregistrement 1)
  • Fanny Hensel, Piano Works, vol II (enregistrement 2)
  • Ethel Smyth, Œuvres complètes pour piano (enregistrement 4)
  • Musique de chambre de George Enescu aux Pays-Bas (enregistrement 6)
  • Femmes compositrices au fil des siècles (enregistrement 7)

Contributions aux lexiques des femmes musiciens

modifier
  • Mascha Blankenburg, Dirigentinnen im 20. Jahrhundert. Porträts von Marin Alsop bis Simone Young, Europäische Verlagsanstalt / Sabine Groenewold Verlage, Hambourg, 2003, p. 8, p. 77–80, 244–245, 260, 264–265.
  • Europäischer Dirigentinnenreader, Kassel, Furore Verlag, 2002, (ISBN 3-927327-55-7). (Schriftenreihe Frau und Musik Internationaler Arbeitskreis e, V, vol. 4), p. 28-29, 146-147.
  • Isolde Weiermüller-Backes et Barbara Heller, Klaviermusik von Komponistinnen : vom 17. bis zum 21. Jahrhundert. Verzeichnis mit Hinweisen für den Unterricht, Staccato Verlag, Düsseldorf, 2003, p. 58–59.
  • Maurice Hinson et Wesley Roberts, Guide du répertoire des pianistes, Indiana University Press, 2013, p. 887.

Notes et références

modifier
  1. ↑ (en) Joan Chissell, « Critics' choice – the reviewers choose their favourite recordings of 1989 », Gramophone,‎ , p. 1086 :
    « Liana Șerbescu's caring two-disc dip into long-buried piano works by Mendelssohn's beloved elder sister, Fanny, is another refreshing change from standard fare, with the suite, Das Jahr (each of its 12 movements depicting a month of the year) and a Sonata in G minor as the most striking tributes to Fanny's romantic heart. »
  2. ↑ (en-GB) Wadham Sutton, « (Review of) Ethel Smyth, Complete Piano Works Liana Șerbescu CPO 999 327-2 DDD », BBC Music Magazine,‎ , p. 73 :
    « ...the second disc includes the splendid, sub-Brahmsian D flat Variations (one of Smyth's finest works) and the skillfully constructed Preludes and Fugues. »
  3. ↑ (en) Simon Jenner, « CD Reviews – CPO 999013-2; CPO 999015-2 Fanny Mendelssohn-Hensel Piano Works: Vol. 1 Das Jahr, Vol. 2 Sonatas Liana Șerbescu », EPTA Piano Journal, vol. 47,‎ , p. 41 (ISSN 0267-7253) :
    « Serbescu makes an incisive advocate of these works, but Das Jahr and the g minor Sonata should be in the repertoire. Mendelssohn and her influence urgently need reassessing. »
  4. ↑ (ro) Cosma, Viorel, Muzicieni din Romania – Lexicon, vol. 1, Bucarest, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, , p. 233
  5. ↑ (ro) Cosma, Viorel, Muzicieni din Romania – Lexicon, vol. 2, Bucarest, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, , p. 126-127
  6. ↑ (ro) Sava, Iosif et Șerbescu, Florian, Silvia Șerbescu, Ghid Biografic, Bucarest, Editura Muzicală, , p. 9
  7. ↑ Giulio Viozzi, « Offerta al C.C.A. dalla pianista Liana Serbescu, un'antologia musicale della Romania di oggi », in Il Piccolo 92, 8116, 11 mai 1973, p. 7 : « Un interessante e vivace quadro della contemporaneità musicale della Romania è stato offerto al CCA dalla pianista Liana Șerbescu, interprete raffinata e sensibile di una ricca antologia comprendente autori che andavano dal patriarca George Enescu agli esponenti dell'avanguardia ».
  8. ↑ « La jeune pianiste roumaine Liana Serbesco sera la créatrice des Jeux de son compatriote Anatol Vieru dimanche soir au théâtre des Champs-Élysées, avec l’orchestre des concerts Lamoureux dans L’Aurore, no 9532, 25 avril 1975 ».
  9. ↑ « Dans le cadre du Printemps Musical de Paris, L'orchestre des Concerts Lamoureux, placé sous la direction de Daniel Chabrun, donne ce dimanche 27 avril […] un concert. Au programme : […] et Anatol Vieru. De ce compositeur roumain sera interprété pour la première fois en France Jeux pour piano et orchestre. Au piano, la soliste roumaine Liana Șerbescu. » dans L'Humanité, 26-4-1975, p. 13.
  10. ↑ (nl) Leif Aare, Eld och luft (Fire and air), Musik : Konserthuset: Torsdagskonsert med Stockholms filharmoniska orkester och kor; Dirigent: Sergiu Comissiona; Solister: Liana Șerbescu, piano, dans Dagens Nyheter, 20 avril 1974. Stockholm.
  11. ↑ Zdenka Weber, Muzika. Raskosna zavrsna slika; Simfonijski orkestar RTZ, Koncertna dvorana Istra, 19. décembre 1973, dans Oles, p. 15, du 9 janvier 1974, Zagreb, cité aussi par Romania Today no 5, 1974, p. 49 : « In Yugoslavia, the Romanian pianist [Liana Șerbescu] rendered the Concerto No. 1 by B. Bartók, accompanied by the Symphony Orchestra of Zagreb Radio and Television, with admirable self-confidence and purity, with fimness and force, doing justice to the high level of the score ».
  12. ↑ Karl Schumann. – « Das erste Sechs-Uhr-Konzert in Schwabing », Süddeutsche Zeitung, no 248/43.W., 26 octobre 1974. Munich : « Das Orchester der Münchner Kammeroper spielte […] Die junge rumänische Pianistin Liana Șerbescu prallte mit Energie, Treffsicherheit und kräftigem Anschlag auf Hindemiths halbprogrammatisches Klavierkonzert über die vier Temperamente. Sie gehört zu den Sattelfesten, die sich weder im Text noch im Ausdruck irren ».
  13. ↑ Syracuse Herald-Journal, 14 octobre 1970, p. 47 : « Liana Șerbescu makes her Central New York bow in a concert with the Syracuse Symphony Saturday at Baldwinsville ».
  14. ↑ Grigore Constantinescu, Orchestra simfonica a Radioteleviziunii. Filarmonica, in Contemporanul no 1165, 7 février 1969, București : « [...]oaspetele concertului, dirijorul elvețian Charles Dutoit, este un artist care și-a cucerit in fata publicului bucureștean unanime aprecieri in apariții anterioare[…] In același program, Liana Șerbescu a dat fermecătorului Concert pentru pian și orchestră in mi minor o dimensiune personală de sensibilă gradație lirică. Experiența muzicii moderne îi oferă Lianei Șerbescu posibilitatea de a nuanța muzica lui Chopin intr-o manieră care evită sentimentalismul, care tinde spre valorificarea purității melodice și elementelor de esență populară cuprinse în partitura abordată ».
  15. ↑ Dumitru Avakian. – « Dirijorul American Lawrence Foster », dans Muzica, no 4 (221), avril 1971, Bucurest : « Am apreciat de asemenea justa coordonare a dinamicii în Concertul pentru pian și suflători, concert a cărui parte solistică a fost susținută cu nerv, remarcabilă promptitudine și simț ritmic, de către Liana Șerbescu ».
  16. ↑ « Le concert symphonique de dimanche : Le public a longuement ovationné Liana Serbesco », Nord Matin, Valenciennes, 11 novembre 1969 : « Beethoven avait toujours une subtile sensibiblité ; notamment nous avons bien senti cette douceur apaisante que le soliste impose au second mouvement […] Eugène Bozza a assuré avec beaucoup de maîtrise la direction de l'orchestre ».
  17. ↑ Emiliu Dragea, « Clasicul Mozart față-n față cu modernii », Adevărul de Cluj,‎  :
    « Am admirat cu plăcere interpretarea dată de Liana Șerbescu (Olanda), Concertului pentru pian și orchestră de suflători de Igor Strawinski… realizate de dirijorul Itay Talgam »
  18. 1 2 (nl) Aad van der Ven, « Muziekfestival van strijdbare vrouwen loopt uit de hand », Haagse Courant,‎  :
    « Het was ongetwijfeld aan de […] Franse dirigente Claire Gibault […] te danken […] dat het orkest in het virtuoze pianoconcert van de vijftienjarige Clara Schumann de formidabele soliste Liana Șerbescu nog net kon bijhouden. »
  19. ↑ Iancu Dumitrescu : Rețineri dans Săptămîna culturală a capitalei Serie nouă no 67, 17 mars 1972. « În aceeași seară, pianista Liana Șerbescu interpreta cît se poate de fidel Concertul de Schumann, interpretînd cu toată dăruirea, aș spune cu fler, într-un dialog plin de vervă. Împreună cu bis-ul – un fulgurant Mendelssohn – apariția pianistei a creat atmosfera elevată a unui rar moment de muzică, care merită să fie reținut. Factotumul din acea seară, dirijorul Mihai Brediceanu, a ținut să convingă […] ».
  20. ↑ Iancu Dumitrescu, note, note, note..., dans Săptămîna culturală a capitalei, serie nouă, no 61, 4 février 1972 : « Mircea Cristescu dirija un concert de initiativă […] Liana Șerbescu cîntă Chopin admirabil. insistînd pe delicatețe și nuanță. Liana Șerbescu are tot ce trebuie spre a putea fi numită o mare pianistă ».
  21. ↑ (ro) « Sergiu Celibidache, omul care credea ca in muzica nu e nimic de inteles », sur hotnews.ro.
  22. 1 2 (ro) « Nascută in România – Liana Șerbescu » [archive du ], main.radioromaniacultural.ro, Societatea Româna de Radiodifuziune (consulté le )
  23. ↑ (nl) Theo Schouw, Muzikaal kleurrijk en vol taal – fragmenten uit het leven van de katholieke leergangen, Tilburg, Fontys Hogescholen, , 43 p. (ISBN 90-5355-001-1) :
    « Grote namen : Het Conservatorium heeft opvallend vaak getalenteerde vrouwelijke docenten aan zich weten te binden, […] de Roemeense Liana Serbescu, die zoveel aandacht voor 'women in music' meenam en onder meer werk van Fanny Mendelssohn ontdekte… »
  24. ↑ Mihai Sorin Lazăr, Femei compozitori de-a lungul veacurilor dans Paralela 45 no 3120, 9 mai 2000 : « A fost un recital care a evidențiat cu prisosință măiestria artistei, rămânând cu siguranță o plăcută reîntâlnire cu o personalitate marcantă din viața pianisticii mondiale. »
  25. ↑ Radu Gheciu, « La Ateneul Român, Femei – compozitoare » dans Curierul Național 12, no 3089, 3 mai 2001 (ISSN 1220-4684), p. 10 : « Cu o tenacitate egalată doar de marele ei talent, pianista Liana Șerbescu – stabilită cam de un sfert de secol, în Olanda – consacră o bună parte a activității sale unei cauze care merită să fie susținută. Galeria de nume selecționate de Liana Șerbescu, pentru a alcătui un program de recital, pleacă de la o creatoare din vremea lui Ludovic al XIV-lea pentru a ajunge la compozitoare strict contemporane ».
  26. ↑ « Neuerscheinungen », Viva Voce, vol. 68,‎ , p. 35 (ISSN 0939-8708) :
    « Auf diese Edition waren viele gespannt. Liana Gavrila-Serbescu hat beim Verlag Breitkopf & Härtel (EB 8168 und 8169) Sämtliche Klavierwerke van Ethel Smyth in zwei Bänden herausgegeben. […] Diese Ausgabe ist insbesondere von grossem Interesse, als es von dieser Komponistin, die allmãlich einen erhöhten Bekanntheitsgrad erlangt hat, im Handel bisher nur sehr wenig brauchbare Noten gibt. »
  27. ↑ Thomas Beimel, « Ethel Smyth: Complete piano work », Viva Voce, vol. 37,‎ , p. 28 (ISSN 0939-8708) :
    « Liana Serbescu ist nicht nur die Transkription der Autographe zu verdanken, sondern auch die Einspielung der CD. »
  28. ↑ Boldizsár Csiky, notes in Târgu Mureș Symphony Concert du 5 mars 1993 : « Glory of Romanian musical interpretation in the sixties, Liana Șerbescu followed the brilliant career of her mother, Silvia Șerbescu… Her performances of twentieth century music, both Romanian and universal, were unforgettable ».
  29. ↑ « Liana Șerbescu », (consulté le )
  30. ↑ (ro) Gheciu, Radu, « Recitalul pianistei Liana Șerbescu », Informația Bucureștiului, vol. 11, no 3363,‎  :
    « Desigur că susținerea unui întreg program consacrat muzicii lui Bach reprezintă în sine o realizare. Dar operele lui Bach pot fi cîntate în multe feluri. […] Interpretările Lianei Șerbescu au fost, dimpotrivă, pătrunse de o profundă dragoste, și această convingere a pianistei, răsfrîntă în felul de a cînta, a trecut rampa… / La fin de la Toccata tombe presque dans des doubles-croches extrêmement rapides qui menacent d'aller au-delà de ce qui est pianistiquement possible — mais ici, comme partout sur cet enregistrement, Liana Șerbescu montre sa technique magistrale, permettant aux accents de rester très clairs malgré le rythme rapide. »
  31. ↑ (hr) András Benkő, Zenetudományi írások [« Écrits de musicologie »], Bucarest, Kriterion, , 327 p. (OCLC 15314905), p. 185 List of the Romanian cities where Liana Șerbescu executed premieres of Bartók's first piano concerto from 1962 to 1974.
  32. ↑ (ro) Anatol Vieru, « Hindemith – Strawinski – Berg », dans Contemporanul – săptămânal politic-social-cultural, 8 mai 1964 : « Concertul pentru pian și suflători al lui Strawinski e unul din roadele valoroase ale perioadei sale neoclasice. […] Liana Șerbescu a redat cu forță și strălucire această desfășurare impetuoasă de energie muzicală, iar în partea a II-a a dezvăuit frumoase resurse lirice ».
  33. ↑ (ro) Costin Miereanu, Concertul Orchestrei Cinematografiei dans Informația Bucureștiului Anul XV – no 4617, 21 juin 1968 : « Cele patru temperamente de Himdemith (unde am putut aprecia contribuția sigură și tonul amplu ce caracterizează pianistica Lianei Șerbescu, solista acestei lucrări) ».
  34. ↑ (de) « En Gast aus Weimar : Alfred Böckmanns Klavierkonzert in Osnabrück urausgeführt », Neue Osnabrǔcker Zeitung, nos 52/10,‎  :
    « Die Uraufführung einer Neufassung des Klavierkonzerts des in Weimar lebenden 70järigen Alfred Bōckmann. […] Die rumänische […] Pianistin Liana Serbescu, kurzfristig für den zunächst vorgesehenen Solisten aus der DDR eingesprungen, loste die hochvirtuosen Ansprüche ihres Parts mit stupender technischer Zuverlässigkeit und viel Esprit ein. So erhielt die Aufführung frische Farben, Spannung und genaues Profil. »
  35. ↑ « Here are some of the piano pieces dedicated to Liana Șerbescu ».
  36. ↑ Christo Lelie, Fanny deed niet onder voor Felix in Trouw, 14 janvier 1988, p. 19 : « Hoe onterecht dat is, blijkt uit twee compact discs waarop Fanny's pianowerken worden gespeeld door de in Nederland wonende Roemeense pianist Liana Serbescu. Dankzij haar briljante en warme uitvoering, die subliem digital werd opgenomen, kan men nu eindelijk eens vaststellen dat Fanny als pianocomponiste op geen enkele manier onderdoet voor Felix ».
  37. ↑ Bella Noel, Composer of the Month, Fanny Mendelssohn, in BBC Music Magazine, novembre 2005, p. 52–54.
  38. ↑ Werner Bollert, Fanny Mendelssohn-Hensel, Klavierwerke (Vol. 2) in FonoForum no 4, 1988, p. 47 : « Sich mit Fannys Werken zu beschäftigen, lohnt sich also allemal. Liana Serbescus Plädoyer ist überzeugend ausgefallen, insbesondere deswegen, weil sie den rechten Sinn für diese Musik besitzt. »
  39. ↑ Christo Lelie, Ethel Smyth, Complete Piano Works, Liana Serbescu, piano, in Piano Bulletin 14, no 1, 1966p. 76; (ISSN 0920-0983) : « Zo'n project om een relatief onbekende vrouwelijke componist zo professionneel te presenteren, verdient alle lof. »
  40. ↑ Matthew Shorter, Ethel Smyth: Complete Piano Works, Liana Serbescu, in Piano Journal no 49, février 1996, p. 53, (ISSN 0267-7253) : « These recordings are certain to wash whatever residue of musical male-chauvinism remains in the listener's ears, not only because of the over all quality of the music, but due also to its particular strengths. It has often been allowed that women composers may have had a lyric or melodic gift – which is certainly not lacking in Smyth's case – but the music displays a mastery of structure and of counterpoint which tend to be reserved in the popular imagination for supposedly more cerebral male minds ».
  41. ↑ Albert Brussee, Muzică de cameră George Enescu în Olanda, in Piano Bulletin (ISSN 0920-0983) 33 (2015), 1 (94), p. 88 : « De uitvoering van dit veeleisende werk is voorbeeldig: krachtig, maar toch soepel-elastisch in de hoekdelen, expressief en kleurrijk in de langzamere gedeelten. »
  42. ↑ Albert Brussee, Compozitoare de-a lungul secolelor prezentate de Liana Șerbescu, in Piano Bulletin, (ISSN 0920-0983), 33, 2015, 1 (94), p. 88 : « Deze dubbele-cd geeft een beeld van de schat aan pianomuziek van vrouwelijke componisten die Liana Șerbescu in de loop van vele jaren boven water heft gebracht, in het openbaar gespeeld heeft en heeft uitgegeven. »
  43. ↑ Albert Brussee, Silvia și Liana Șerbescu în concert, in Piano Bulletin, (ISSN 0920-0983), 33, 2015, 1 (94), p. 87 : « De stilistische veelzijdigheid van Liana Șerbescu blijkt uit het vervolgens klinkende Pianoconcert (1967) van de Roemeense componist Cornel Țăranu. In zijn (klassieke) driedeligheid en met zijn stampende ritmen doet het werk wat denken aan het Eerste Pianoconcert van Bartók, maar is moderner dan dat meesterwerk. Een knappe, slagvaardige (gedreven-energieke) uitvoering. »
  44. ↑ Christo Lelie, Das Jahr van Fanny Hensel-Mendelssohn uitgegeven, dans Piano Bulletin, (ISSN 0920-0983), 8, 1990, 3, p. 53 : « Voor pianisten is het van groot belang dat mevrouw Serbescu verder ging dan het opnemen van deze muziek. Voor Furore Verlag te Kassel, een uitgever die zich uitsluitend met composities van vrouwen bezig houdt, verzorgde zij (samen met de Duitse componiste Barbara Heller) de eerste uitgave van Das Jaar ».
  45. ↑ Klaus Wolters, « Ethel Smyth : Sämtlische Klavierwerke, Hg. von Liana Gavrila-Serbescu », Schweizer Musikzeitung, (ISSN 1422-4674), no 1, janvier 2004, p. 35 : « Den Abschluss bilden acht gross angelegte Charaktervariationen über ein Thema of an exceeding dismal nature mit deutlich autobiografischen Bezügen – ein eindrucksvolles Werk! ».
  46. ↑ Barbara Pikullik, « Ethel Smyth, Sämtliche Klavierwerke, Band 1 und 2 », dans Üben & Musizieren 2004, 3, p. 67 : « Ein hohes Lob gebührt der Herausgeberin Liana Gavrila-Serbescu, die übrigens die Stücke auch auf CD eingespielt hat ».

Annexes

modifier

Bibliographie

modifier
  • The World Who's Who of Women, cinquième édition, 948–949, Centre biographique international, Cambridge, Angleterre, 1980.
  • Sorin Alexandrescu, Muziek met een vrouwelijke toets - Een Interview met Liana Serbescu, in Roemenië Bulletin, Pays-Bas, , p. 30-35.
  • András Benkö, Zene Tudományi Írások, éd. Kriterion, Bucarest, 1980, p. 185.
  • Radu Botta, O viață între două lumi, interview Liana Șerbescu, in Memoria, Fundația Memoria, Bucareșt, 2011, p. 18-26.
  • Lavinia Coman, Schiță de portret în mișcare - Liana Șerbescu, in Akade Musica no 4, Ed. Universitatii nationale de Muzica Bucuresti, 2010, p. 82-105.
  • Octavian Lazar Cosma, Simfonicele Radiodifuziunii Române, Colectia Biblioteca Radio, Bucarest, 1999, p. 281, 351, 707, 710, 718, 746, 750, 753, 755.
  • Viorel Cosma, Filarmonica George Enescu din Bucuresti (1868–1968), Bucarest, 1968, p. 257, 269.
  • Avram Geoldes et Sándor Dénes, Filarmonica de Stat din Oradea - 50 ani de activitate, 1949–1999, Oradea, 1999, p. 41.
  • Ovidiu Giulvezan, Ecouri Muzicale Timisorene (1969–1996), éd. Brumar, Timișoara, 1996, p. 70-71, 125.
  • Martina Helmig, Fanny Hensel, geb. Mendelssohn Bartholdy: das Werk, 1997, p. 183.
  • Catherine Imbert, École roumaine de piano, in Piano no 9, 1995–1996, p. 107, 111.
  • Ozana Kalmuski-Zarea, Jubileu 50, Monografia Filarmonicii Mihail Jora , édit. « Egal », Bacău, 2006, p. 59, 126.
  • Paul-août Koch, Fanny Hensel geb. Mendelssohn - Kompositionen, Zimmermann - Francfort, 1993, p. 21, 24, 35, 46.
  • Christo Lelie, Onderzoek naar vrouwenmuziek: het belangrijkste in mijn zestigjarige beroepspraktijk - interview avec Liana Șerbescu, in Piano Bulletin, 33, 2015, no 1 (94), (ISSN 0920-0983), p. 11-28.
  • Valeriu Râpeanu, Oameni Iluștri, éd. Niculescu, București, 2009, p. 259-268.
  • Vasile Savinescu, Euterpe la Paralela 48, Ed. Dacia, Cluj, 1999, p. 53-54, 142.
  • Ioan Tomi, Filarmonica Banatul Timișoara, 50 ani de activitate, 1947–1997, éd. Filarmonica Banatul, Timișoara, 1997, p. 99.

Liens externes

modifier